Obișnuiesc să pun periodic o poveste cu tâlc. O să o vedeți mai jos este o poveste cu talc despre viata care sper sa va pună pe ganduri si poate să treceti la actiune:)
Dacă ai întrebări precum:
- de ce nu sunt apreciat la adevărata valoare?
- de ce anume cel de lângă mine nu mă mai iubește?
- de ce nu sunt promovat?
- de ce nu primesc un salariu mai mare?
- de ce oamenii nu-mi acordă mai multă încredere?
- etc
Aceste întrebări sunt foarte bune. Postez acest articol motivat de o atitudine de frustrare pe care am văzut-o des, în care oamenii se plâng că nu primesc în viața atât cât ar trebui, ar merita sau ar fi corect. Citiți mai jos o poveste cu talc despre viata iar apoi morala, pentru că intru în câteva detalii pe care ai putea să le găsești foarte utile.
[feature_box style=”31″ title=”Poveste cu talc despre viata- cele 10 cani de vin” alignment=”center”]
Undeva, într-un sat sărac din îndepărtata Japonie, trăiau mai mulţi oameni în vîrstă, iar viaţa lor se împărţea între munca la cîmp şi discuţiile pe care le purtau cînd vremea era prea rece pentru a munci.
Aşa că zece bătrîni singuri din sat s-au decis să sărbătorească împreună seara Anului Nou, cu o cană de vin cald în mînă, ca să se bucure de poveşti şi de vorbe de duh.
Dar cum niciunul dintre ei nu avea suficient vin pentru a le da tuturor de băut, ei au vorbit şi au fost toţi de acord să aducă fiecare cîte un ulcior de vin, iar apoi să pună vinul laolaltă într-un vas mare, ca să-l încălzească şi să-l bea toată seara împreună.
Zis şi făcut. S-au despărţit şi, mergînd fiecare spre casa lui, pentru a aduce vinul, fiecare bătrîn s-a gîndit:
“Vinul meu este mult prea bun ca să-l amestec cu vinul lor! Nimeni nu va şti dacă eu nu voi turna în castronul comun vinul meu atît de bun. Nu se va observa nimic şi oricum vinul celorlalţi va fi destul de bun. Va fi bine aşa. Voi duce în schimb o cană de apă.“
Şi s-au reîntîlnit bătrînii, în ajunul Anului Nou. Fiecare a adus cu el cîte un ulcior, au turnat conţinutul ulcioarelor, cu mare ceremonie, într-un vas mare, pus pe foc, pentru a-l încălzi. S-au pregătit pentru poveşti şi s-au strîns în jurul vasului, privindu-se pe furiş.
Cînd conţinutul vasului s-a încălzit, s-au aşezat pentru a-şi depăna poveştile, fiecare cu cîte o cană cu apă fierbinte în mînă.
Poveste cu talc despre viata din Japonia
[/feature_box]
[feature_box style=”25″ only_advanced=”There are no title options for the choosen style” alignment=”center”]
Morala: Dă primul de la tine, înainte de a te aştepta să primeşti ceva de la ceilalţi.
Vedeți, cumva ne mirăm că nu primim îndeajuns. Aș vrea să rețineți un lucru:
De cele mai multe ori viața îți oferă maximul din ceea ce deja ai oferit!
Să ne gândim puțin la relația de cuplu
Este același lucru. De exemplu, avem încredere să ne urcăm într-un autobuz condus de un necunoscut, avem încredere să mergem într-0 mașină, în timp ce de pe contrasens vin mii de mașini. Tacit, acordăm încredere acestor oameni și multor altora, cum ar fi medici, profesori, traineri, zidari, constructorilor de utilaje. Prin tot ceea ce facem, direct sau indirect acordăm încredere probabil zilnic unui milion de oameni, fără măcar să-i cunoaștem….însă nu acordăm încredere persoanei de lângă noi. Cât de trist și de adevărat poate fi acest lucru uneori.
Întorcându-ne puțin la povestea cu talc despre viata, în relațiile personale și profesionale există trei moduri de a oferi, încredere, iubire, devotament, recunoștință, prietenie, compasiune, înțelegere, atenție, recompensă, etc
- Nivelul 1 – Nivelul unu, este de fapt acela în care nu oferim nimic. Ați observat poate acest lucru la unii sau mai mulți copii la vârsta de 2-3 ani, când aceștia spun: Vreau A sau B și nu vreau să dau nimic la schimb. Vreau și punct, dacă nu-mi dai țip! Acesta este nivelul unu, acela în care ne așteptăm să primim, iar dacă nu primim, într-un mod propriu fiecăruia, începem să ne plângem și să țipăm. Vrem iubire, vrem recompensare, vrem apreciere, vrem pur și simplu și reacționăm agresiv dacă nu primim.
- Nivelul 2 este acela în care devii mai rezonabil – Schimbul. Schimbul se referă la situația în care acorzi încredere, doar dacă ți se dă încredere, iubești doar dacă ești iubit, muncești doar dacă ești plătit, zâmbești doar dacă primești un bonus în plus, acorzi atenție, doar dacă ți se acordă atenție. Cotidianul de cele mai multe ori ne împinge către acest tip de relații în care calculăm ce am primit și vedem dacă ceea ce oferim înapoi este meritat sau nu. Evident evaluările sunt subiective, însă principiul este același: Dacă tu faci A eu fac B….sau pentru că tu nu ai făcut A nici eu nu fac B.
- Nivelul 3 – singurul care întradevăr funcționează se numește a oferi necondiționat. Abia aici lucrurile prind contur și putem vorbi de relații autentice. Aici oferim nu pentru a primi ceva în schimb, oferim pur și simplu. Oferim încredere, oferim pasiune, oferim atenție, oferim devotament. Acest nivel este despre a oferi fără a aștepta neapărat ceva la schimb.
Ghiciți ce se întâmplă?
De regulă, nivelul pe care operăm, la nivel general va fi și nivelul pe care vom primi, ca maxim. Adică, dacă întotdeauna oferim ceva condiționat (nivelul 2) îi obișnuim și pe ceilalți să ne ofere condiționat și la cel mai mic hop, când una din părți face calcul și nu-i dă prea bine, ce se întâmplă? Coboară întreaga relație la nivelul 1.
Discutam cu un bun prieten acest tip de abordare și mi-a spus:
Bine Marian, însă ce garanție am eu, că dacă operez la nivelul 3, voi primi același lucru la schimb?
Răspunsul meu este simplu. Când vrei garanții sau ceva la schimb, deja am căzut de pe nivelul 3 pe 2, care în scurt timp ne poate duce la 1.
De acord cum mine s-a gândit că nu a pus bine întrebarea și a reformulat:
Și ce fac dacă eu continui să ofer și partea cealaltă (angajat, angajator, soț, soție, prieten) nu oferă nimic niciodată?
Bună întrebare, recunosc. Explicația este însă simplă.
Da, nu avem vreo garanție că primim ceva la schimb, Nu înseamnă ca cealaltă parte ne va răspunde la fel, însă acesta este și secretul acțiunii pe nivelul 3. Trebuie să ieșim din această abordare analitică și comparativă. Însă, dacă vrem să fim analitici pot răspunde simplu: Întradevăr nu ai nici o garanție, nu există nici un motiv pentru care 100% ți se va răspunde la fel, însă este singura cale. Dacă vrei să-ți creezi șansa să primești de nivel trei sau doi, trebuie să oferi doar de nivel 3. Calea de mijloc (nivelul 2)este păcătoasă pentru că întotdeauna se compară mere cu pere și se ajunge la nivelul 1.
A dărui (nivelul 3), emoțional, rațional, cum doriți să considerați, este singura cale și de cele mai multe ori, viața, partenerul prietenii, vor tinde să se alinieze la nivel inconștient cu tine. Puteți să vă gândiți și la ceea ce spunea Ghandi: Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume. Altă cale nu există!
Asemenea celor din poveste, acționăm la nivelul 1 sau 2 și ne așteptăm să primim minim 2. Nu vom primi de multe ori nici măcar 2, de multe ori vom prim doar 1, iar ceea ce primim este un rezultat al acțiunilor noastre, sau al maximului pe care acțiunile noastre îl oferă.
Am început acest articol cu o serie de întrebări.
Oricât de incomod ar suna răspunsul este legat de nivelul la care acționezi, 1, 2 sau 3 și nu este o chestiune de ore sau zile, este o chestiune de ”filosofie de viață”. Vei vedea că este ușor să acționezi la nivelul 3, trebuie doar să repeți și pe măsură ce o să o faci mai des, în aceeași măsură îți va veni mai ușor. Nu mai spun că există și o veste foarte bună, această strategie (nivelul 3) nu generează stres, ci din contră stare de bine și fericire.
Așadar, ori de câte ori ești nemulțumit de ceea ce ai primit, este contraproductiv să identifici în ceilalți motivele, cel mai eficient, este să te întrebi Ce ai fi putut să oferi și nu ai oferit! Ce ai putea face tu, ce ai putea oferii tu?
Evident acest a oferi, trebuie să fie personalizat, pentru că poți să oferi TOTUL….mai puțin ceea ce ei au nevoie, deci trebuie să arunci un ochi și la nevoile celorlalți, nu le judeca, înțelege-le și dacă poți fă și ceva în acest sens.
Aș mai scrie, însă mi se pare că este sensibil ceea ce scriu, ori rezonăm ori nu rezonăm 🙂 și prefer să nu mai scriu și mai degrabă să te rog să-ți pui trei întrebări:
- Ce ai putea face tu zilnic (și nu faci acum) astfel încât în relația de cuplu pe care o ai (sau o să o ai) să acționezi la nivelul trei ?
- Ce ai putea face la serviciu (și nu faci acum) astfel încât să acționezi permanent la nivelul 3 ?
- Ce ai putea face cu cei din jurul tău mai mult astfel încât să ridici relațiile la nivelul 3?
Notează minim 3 idei la fiecare întrebare și poate fi un început fantastic. Apoi amintește-ți ori de câte ori ai o problemă, nu-i mai judeca aspru pe ceialalți, pentru că nu câstigi nimic, întreabă-te..cei ai putea face tu?, să fii cel puțin la fel de exigent cu tine!
Share celor dragi mai departe 🙂 folosind butoanele de mai jos sau adăugați un comentariu cu părerea voastră 🙂
[/feature_box]
Ce faci cand daruiesti din inima sa ajuti, familiar find. Da vine o vreme cand vrei sa pui punct nu pt ca nu primesti nimic, nici nu s a pus problema de asa ceva, dar pur si simplu pt faptul CA cel pe care tu,, crezi „ca IL ajuti te sfideaza. Ea, ele, arunca cu banii pe Vicii si apoi se plang ca nu se ajung. Asta cum se poate numi sau la care punct se incdreaza… 1/2/3/sau 4???!!!
Aplic de cand ma stiu – si am 44 de ani – a treia varianta! Nu pot spune ca viata m-a iertat, mi-a oferit destule incercari. Tata mort prea devreme, copilul operat pe cord deschis, sunt doar cele mai mari. Nu va imaginati, insa, cat de mult primesc! Mereu, de peste tot! In permanenta este cineva care ma ajuta! Sunt convinsa ca daca toti am oferi fara sa mai analizam ce sau daca primim, pana si lumea ar fi altfel. Din pacate aceasta convingere a mea frizeaza utopia! Nu stiu cate personae fac acest lucru, va pot spune, insa, ca este foarte greu, aproape imposibil, sa inveti sa aplici varianta a treia, desi, la origini, asa am fost. In natura fiintei umane stau celelalte doua variante! Va doresc sa aveti putere sa oferiti fara ca macar in gand sa apara indoiala! Va imbratisez cu caldura …si iubire…neconditionat…
Foarte frumoasă parabola cu vinul.
Ce se intampla cand daruiesti , daruiesti si ai vrea sa mai daruiesti dar esti epuizat. Nu dispui de suficient timp nici pt. familie, nici pt. profesia ta?Unde gresesti?
Buna Maria
grea intrebarea ta! uf….. cred ca ai nevoie de coaching sa gasesti echilibrul perfect!
Foarte frumoasă povestioara Marian !
Vedeţi dvs dragi con”cetitori” cestiunea e ca-n zicala „teoria ca teoria…practica ne omoară”,….dar nu pe toţi la fel ! Vă întreb şi eu ceva…oareşcum retoriceşte…. BIBLIA se vinde ?. SIGUR că da. Sunt atâţia ştiutori pe lume, unii trăiesc din conferinţe, alţii din teorii, alţii au ales să trăiască din PRACTICĂ…. Toţi să fie sănătoşi !. Toţi vorbesc despre încredere, ca noţiune fundamentală în afaceri !. S-a inventat un nou domeniu neuroeconomie….. adică treaba se face cu oxitocină, la maximum !.
„Boborul” zice: „Fă binele şi dă-l pe apă”. Nu te griji de soarta lui; va trage la mal şi va rodi. Omul de omenie face binele şi uită apoi că l-a făcut: „Când dăruieşti-uită !; când ţi se dăruieşte- nu uita în veac”.
Răsplata la teoreticieni vine pe lumea asta…iar la PRACTICIENI pe ailaltă !!!
Asta-i SINGURA diferenţă !
Nu uitaţi când vă răspundeţi la intrebarea 3, „ce aţi putea oferi”…..dvs…. RĂSPUNS Obrazul pentru a putea fi plesnit la infinit !
s-a notat 🙂 Multumesc pentru vloarea adusa prin opinia ta!
‘Sa iubesti pe cineva inseamna sa ii dai sansa sa te distruga si sa ai incredere ca nu o va face’ este unul din multele citate motivationale, dar ce faci atunci cand vezi ca femeia in care ai crezut , pe care ai iubit-o (sau poate inca o mai iubesti), te ‘sparge in mii de bucati’ din motive pur materiale, si o face senin cu gandul ca la un momendat s-ar putea intoarce la tine!??
Operezi la nivelul 3 iertand si asteptand ca destinul sa-si faca treaba sau te gandesti ca ai invatat ceva din experienta trecuta si o alta greseala inseamna …prostie!?
P.S Multumesc pentru toate articolele tale si pentru straduinta de a impartasi o parte din tine cu noi!
Salut Mihai,
Poti sa ierti, sa operezi la nivelul trei, insa acest lucru nu inseamna neaparat ca tu nu-ti poti vedea de viata ta. Exista totusi o diferenta in a oferi neconditionat si a lua decizii. Nivelul 3 se refere la a nu privi totul ca un troc, ci la oferi neconditionat, insa daca celalalt (celalata) nu vrea ca tu sa-i oferi, nu o poti obliga si nici nu naste vreun angajament din partea ta sa oferi in continuare in viitor. Acum tu trainesti o poveste de dragoste vechina cu drama in care ai fost parasit si te intrebi daca va veni momentul in care se reintoarce, daca trebuie sa o ierti sau nu. Siincer situatia ta nu are atat de mare legatura cu nivelul trei, pentru ca nu mai este relatie in momentul in care te-a parasit. A accepta intoarcerea ei are legatura mai degraba cu o serie de intrebari precum: Aceasta femeie ma merita? Va face in viitor la fel, cu aceasta persoana vreau sa-mi petrec restul vietii? Oricant ai incerca sa privesti logic situatia, nu o sa poti daca emotia este puternica.
Cel mai bun lucru pe care-l poti face este sa-ti muti foscul facand lucruri care-ti plac si sa lasi lucrurile asa, si vei vedea in viitor ce vei face, nu incerca acum sa anticepzi daca se va intoarce sau nu si ce vei face atunci cand se va intoarce. Daca vreodata se va intoarce, vei decide atunci ce vei face si cu siguranta va fi o decizie buna oricare ar fi ea.
As veni cu urmatoarea parere:chiar si viata iti ofera atat cat poti tu primi (nu am spus cat poti duce).Cred ca diferenta intre niveluri este data si de masura in care ai asteptari de la cei din jur sau cu care interactionezi.
Buna Mirela,
categoric asteptarile joaca si ele un rol major in aceasta ecuatie, pentru ca intodeauna vei evalua diferit ce primesti, daca le raportezi la un set de asteptari specifice. Bine punctat!
Buna Marian!
Eu cred ca un job este prin definitie un lucru de nivel 2 deoarece muncesti pentru un salariu, nu iti oferi timpul si resursele neconditionat.
Cred ca nivelul 3 la nivel profesional ar putea fi atins doar prin voluntariat.
Buna Andreea,
De acord cu tine, initial este de nivelul 2, insa mental daca vei incerca sa ridici atitudinea ta la nivel 3 vor veni pe termen medu si lung beneficii si vei scapa de o gramada de stres. Tocmai pentru ca ne petrecemm mai mult de jumatate din viata la birou trebuie o repozitionare mentala catre nivelul 3 . In acest fel nu numai ca-i vom face angajatorului viata mai usoara ci ne-o facem noua in primul rand.
Nu ma crede pe cuvant, testeaza 🙂
Materialul este cat se poate de serios si „accurate”. Ideile sunt minunat expuse si la fel de actuale ca acum 2000 de ani (vezi Buddha – 588 î.Hr., Isus din Nazaret – 30 e.n., Mohamed – 570 e.n)
Corect Catalin! 100 % de acord cu tine!
Sigur, marii noi imbogatiti au oferit la nivelul trei de au facuta semenea averi.Acestea sunt cuvinte despre o situatie ideala pe care ne-o dorim.Imi place cand se scrie despre astfel de situatii, ma distreaza aceasta discrepanta evidenta intre teorie si viata reala, in care oameni care isi privesc semenii ca pe un nimic conduc si dau de lucru la altii, bucurandu-se de tot ceea ce spui tu ca se intampla daca daruiesti la nivelul trei. Ce daruiesc acesti oameni: egoism, indiferenta, minciuna, stres,jigniri, sicane, amenintari si au tot ceeea ce altii abia indraznesc sa viseze.
Presupun ca ai la asta o alta explicatie la fel de …prin carti.
Salut Radu,
🙂 Acest articol este despre ceea ce am putea face noi, nu despre ce fac unii oameni si nu suntem de acord.
Ai plasat problema în afara ta, ceea ce automat o face de nerezolvat. Fiecare cu filosofia lui de viața, dacă tu ai o alta este bine să o păstrezi atat timp cât funcționează.
mult succes!
Buna . Extraordinara povestea si comentariul alaturat povestii. Clar, cea mai buna alegere este cea de a treia .daruieste fara sa ai pretentia de a primii ceva in schimb . si o poti face zilnic ,minut de minut , ora de ora .La servici , acasa , intre prieteni sau mai bine cu cei pe care ii cunosti mai putin. Este o chestiune de viata , care si pe tine , personal te ajuta foarte mult . Iti deschide multe cai spre fericire. Multumesc ptr postare.
Multumesc Viorica pentru comentariu. Ma bucur ca sunt si oameni ca tine care pot gandi in termeni de a oferi si nu doar de „ce primesc in schimb?” 🙂
Cea mai buna alegere este cea de-a treia pentru ca, daca nu te astepti la nimic din partea celor carora le daruiesti, nu ai de ce sa fii dezamagit de ceea ce vei primi ssau nu in schimb.