Lentila Bucurie
Sunt lucruri care ne bucură mai mult, altele mai puțin. Cele mai multe lucruri sau evenimente sunt cele care ne rămân indiferente. Poți să citești acest articol și să fii și mai relaxat și să conștientizezi că poți să te bucuri de viață mai mult decât de obicei.
Sunt multe lucruri care ne bucură. În aparență nouă ne plac și ne este indiferent dacă altora le par mai ciudate. Ne poate bucura un zâmbet, ne poate bucura un joc de cărți, ne poate bucura o melodie frumoasă sau un joc de șah. Fiecare cu micile lui nebunii sau micile plăceri, sunt ale fiecăruia dintre noi. Aceste mici bucurii ne fac viața mai frumoasă.
Sunt și multe lucruri pe care ni le dorim. Pe mulți dintre noi, lucrurile pe care nu le avem, dar ni le dorim, ne fac nefericiți. Sunt lucruri care nu pot fi schimbate,însă sunt și multe lucruri care se pot schimba.
Ce-ți propun nu este nici să te schimbi, nici să rămâi la fel. Îți propun să schimbi puțin unghiul din care privești lucrurile care-ți sunt indiferente. Rutina zilnică, nu degeaba se numește rutină, te macină cel mai mult. Îti propun ca fiecare lucru care ți se întamplă să-l privești prin lentila bucuriei. Poți să-l privești și cu puțin umor pentru că te va bucura și mai mult și vei avea o stare de spirit pozitivă. Bucură-te de fiecare lucru care ți se întâmplă chiar și atunci când el face parte din rutina zilnică!
Bucură-te când vezi un copil râzând sau când mergi la un film! Bucură-te când bei un suc! Un suc costă un dolar, iar milioane de oameni trăiesc în lume cu mai puțin de un dolar pe zi! Bucură-te când auzi că unui prieten i s-a întâmplat ceva bun! Bucură-te din suflet și spune-i acest lucru. Bucură-te de momentul în care cineva te strânge în brațe! Trăiește din plin clipa! Bucură-te de lumina soarelui și de răsărit, bucură-te de verdele din jurul tău! Admiră-te pe tine de câte ori faci un lucru bun! Nu-i deajuns să muncești, trebuie să te și bucuri că ai ocazia să muncești, sunt milioane de oameni care nu-și găsesc un loc de muncă.
Bucură-te dimineața pentru că urmează o nouă zi în care tu te poți bucura de fiecare clipă, sute de oameni se culcă seara, iar dimineața nu se mai trezesc! Bucură-te că ai prieteni, poate unii dintre ei chiar merită statutul de prieteni! Bucură-te când vezi pe cineva zâmbind, cu sigurantă există un motiv pentru care se bucură. Ajungi seara acasă, gândește-te la lucrurile care te-au bucurat. Încearcă să vezi prin lentila bucuriei fiecare lucru care ți se întâmplă. Poți să simți că merită să te bucuri. Invidia omoară bucuria. Bucură-te de binele altuia și încearcă să înveți de la el! Bucură-te că ai de la cine învăța!
Te mai poți bucura de ceva permanent. Poți să te bucuri că ai posibilitatea să te bucuri permanent de fiecare lucru. În plus, puteai să nu te naști. Bucură-te că exiști, că respiri, că vezi și că simți! Lucrurile care-ți sunt indiferente sunt lucrurile care te pot bucura, trebuie numai să accepți ca aceste lucruri să te bucure. Folosește lentila bucuriei și zâmbește, iar din când în când folosește lentila umorului. Amuză-te că lucrurile sunt într-un fel și nu altfel. Uneori nu este bine să iei lucrurile prea în serios. Înainte de a lua lucrurile în serios zâmbește! Oamenii, de multe ori se iau prea în serios și devin ridicoli. Bucură-te de viață și de slujbă.
Vestea bună este că poți folosi lentila bucuriei gratis. Câștigi bună dispoziție, o stare de spirit mai bună. Și cum un lucru rău nu vine niciodată singur, la fel nici un lucru bun nu vine niciodată singur. O bucurie va aduce cu ea o altă bucurie, iar un zâmbet va aduce alt zâmbet. Trăiește clipa și bucură-te!
Poți să simți acum și să vezi că și lucrurile mici pot fi motive de bucurie. Încearcă acest lucru de câteva ori și încet încet te vei obișnui. Poate că te întrebi ce rost are? Are un rost, și anume acela de a fi fericit în primul rând cu ceea ce ai și să vrei ceea ce ai. Poți să vrei și ceea ce nu ai, însă, înainte de toate bucură-te de ceea ce ai. Și eu o să mă bucur dacă voi primi feedback-ul tău printr-un comentariu, dar și mai mult, o să mă bucur dacă ai citit acest articol până la capăt, iar acum îți spui: merită să mă bucur în primul rând de ceea ce am!
Îți doresc să ai o zi plină de bucurii!
Marian 🙂
Imprăștie bucurie mai departe și oferă un share folosind rețelele sociale preferate 🙂
Super.Ma bucur mult ca te-am gasit.Am citit cateva articole pe nerasuflate.Maine cu bucurie am sa citesc altele.Multumesc
O bucurie va aduce cu ea o altă bucurie, iar un zâmbet va aduce alt zâmbet.
Multumesc, d+le Marian.
Bucurați-vă ca aveți o casa o familie și ca sunteți sănătoși. Sunt oameni care nu au nici măcar ce mânca de la o zi la alta și tot se bucura de viață . Cu cat te gândești mai putini la bani cu atât mai fericit vei fii . Problema oamenilor este ca nu se bucura de viață și se stresează să ”îmbogățească” peste noapte și acolo au gândul. Eu aveam o casa fără apă caldă și baie, în 15 ani totul sa schimbat complet dar eram mai fericit atunci când nu aveam o țigare și nu punem preț pe lucruri. Asa ca Bucurați-vă că doar o viață aveți și trece mai repede decât puteți sa va imaginați . Și nu uitați,ajutați cu orice ocazie și veți fi și voi ajutați și împliniți sufletește. (Am 21 de ani și am venit în România pt o problema de familie,Autocarul era plin cu 20 de oameni în picioare, lângă mine un bătrân de 70 de ani , mam ridicat și iam dat locul meu, nu a contat ca stau 3 ore în picioare a contat ca am ajutat un om care avea mai multa nevoie decât mine).
frumos 🙂
Mersi mult Mariane, esti cel mai tare!!!
Keep it up 🙂
superb! fabulos! motivant! va admir…stima si respect pentru dumneavoastra
multumesc Maria 🙂
noi ne cream propia lentila prin care sa ne uitam
Minunat articol. Felicitari! O zi frumoasa si o saptamana cu bucurii si impliniri frumoase!
Ma bucur ca exista asa oameni care sa publice asemenea articole interesante, asteptam tot mai mult)) succese!
Pingback: 200 + Citate despre fericire Marian Rujoiu
Pingback: Poveste cu talc despre ambitie! Marian Rujoiu
Pingback: video - inspiratie, Bucurie si Implinire Marian Rujoiu
Pingback: Arta de a trai si lucrurile importante in viata – povesti cu talc – Marian Rujoiu
Pingback: Ce este si ce nu este dezvoltarea personală? – Marian Rujoiu
Buna Marian
Si eu privesc printr-o lentila mai mica a bucuriei,daca prin cea mare nu pot. Ma bucur de placerea condusului unui autoturism ptr inca o luna.
Am 43 ani.Anul trecut am indraznit sa incerc ce nu am crezut ca voi putea face.M-am inscris la scoala de soferi .Am luat sala cu minim Am avut mari emoti .Orasul nu l-am luat.Logic raminea varianta sa incerc pina iau [max de inca 3 ori]daca nu as, fi recunoscut ca e o problema .Ce crezi ca am facut ?M-am pregatit si mai bine la teorie[faceam un test in 5 min]Cind am ajuns sa dau sala,surpriza !Nu am putut sa intru la examen de emotii.Am mai incercat de citeva ori ,am ajuns acolo,dar nici macar nu am mai avut curaj sa ma inscriu. .Am reusit sa conduc si imi place dar nu pot sa mai dau examenul teoretic.
Au trecut 9 luni de atunci. Intr-o luna va expira termenul dosarului..As mai avea timp sa dau,chiar de doua ori.dar tot nu m-am deblocat si ca sa ma motiveze ,am mai luat ore de condus.Invata-ma cum sa scap de emotiile examenelor.
Buna Liliana,
In primul rand, as vrea sa stiu daca esti din Bcuresti! Cred ca daca ne vedem intr-o ora rezolvam problema daca tu crezi ca este posibil!
Astept raspunsul rau!
Buna
Nu sint din Bucuresti,sint din Constanta.
Buna Marian
Ar mai fi o varianta:
Daca veniti cu Stefan la mare dati-mi un semn!Nu conteaza ca trece luna cit e valabil dosarul,ma pot inscrie din nou daca as simti ca pot.
nu cred ca ajung prea curand la mare! Am fost de curand in concediu, insa in Bulgaria.
la cat mai multe zile pline de fericire !!! heeei rup :))))
Buna, Marian.
Uite,vezi, chiar si acum , citind acest articol, am folosit lentila bucuriei. Pentru ca m-a facut sa zambesc si sa-mi ascult din nou acea voce din interior care spune mereu:”tu alegi daca azi esti fericita sau trista”.
Oamenii ar trebui sa se deconecteze putin (sau mai mult- e alegerea fiecaruia) de la rutina zilnica si sa se bucure de tot ce vad in jur, sa asculte tot ce se intampla si sa -si indrepte atentia mai mult catre ceea ce simt in interior.
O raza de soare, un susur de apa, castanii infloriti, o adiere parfumata, un zambet…toate acestea par nimicuri insa pot face multe pentru noi daca invatam sa le apreciem.
O seara buna.
salut Doina!
si eu ma bucur de cate ori dai tu un semn 🙂
Buna Marian,multumesc din suflet pentru acest articol,marturisesc ca il citesc in fiecare dimineata si ma umple de fericire.
Multumesc Flory, ma bucur ca are un impact pozitiv asupra ta! SA ai zile pline de fericire!
PENTRU ANCUTA ROMAN:
Sper ca nu se va supara dragul de Marian Rujoiu ca folosesc acest blog al sau in interesul meu personal, stiu ca nu se va supara, el este un eminamente BUN, cu siguranta ar fi avut un loc aparte la VILA 3 GUZGANI… sI AR FI TREBUIT CA E.A.P. sa-si mai traga un prenume, ca sa fie careu…
Vreau sa te rog sa imi raspunzi, nimic nu este intamplator pe lume… de ceva vreme te tot visez in fel si chip, m-am tot gandit la tine in anii care au trecut… pana prin 1997 am avut vesti despre tine de la Mena, ma intalneam intamplator pe strada cu ea… stiu de necazul cu mamicuta ta, stiu cum s-a intamplat, si eu si mama am plans atunci pentru voi… mai stiu ca ai doua fetite minunate si ca taticul tau se pregatea sa va viziteze… de la ultimele vesti despre tine au trecut 13 ani.
FAMILIA MEA ESTE MOARTA IN PROPORTIE DE 90 LA SUTA. CANCER. EU INSAMI AM TRECUT PESTE EL, CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU, ACUM 6 ANI.
VREAU SA TE AUD, SA VORBIM, SA DEPASIM ACEST AN GREU PENTRU DRAGONI, ANUL TIGRULUI ESTE UN AN GREU PT CEI NASCUTI IN ANUL IN CARE NE-AM NASCUT NOI DOUA… TE IMBRATISEZ PE TINE SI PE STEFAN, DE ASEMENI SI PE MINUNATELE TALE FETITE!
VICA
pentru ancuta roman:
crede-ma, ancuta, cand am gasit mesajul tau m-i s-a facut pielea gaina… de-abia astept sa vorbi, iti las emailul si daca vrei putem vorbi si pe mess, sau pe skype…
eu acum trec printr-o probleme f grea, vorbim… legat de unul din motanii mei, sasha, care are insuficienta renala si de o luna ne chinuim sa invingem raul…
te pup, mi-ai facut o mare surpriza!
[email protected]
pentru ancuta roman:
Ancuta, m-ai lasat perplexa:
[email protected]
pupici, de-abia astept sa vorbim!
Vicuto, as dori sa iau legatura cu tine….au trecut mai bine de 30 de ani… eu sunt departe dar ma bucur sa te regasesc. trimite-mi un e-mail .
anca roman
@ UN ANDREI
SUPER, esti FOARTE TALENTAT! ce bine ca AI RASPUNS!Inseamna ca natiunea e treaza!
Eu acum ma duc la nani dimpreuna cu motanii, am avut o zi f grea la editura, vorbim…
@ vichi
Cateodata,
in lume se-arata,
din mormane de gunoi
flori de usturoi.
Prea fain nu miroase,
dar are flori frumoase.
Iar daca iti pasa,
poti sa-l iei acasa.
Daca nu, mai bine
lasa-l ca sa creasca
sub bolta cereasca,
sub stele de casa.
@ Un andrei
Cateodata,
in lumea stelata,
rasare cate o stea…
Ce bine ca rasare ea,
steluta cu nume de stea…
Sa nu aruncam niciodata, copii,
gunoiul, inainte de-a sti
ce am cu-adevarat aruncat la gunoi… sa nu fie, doamne-iarta, o parte din noi…
semnat: steluta ratacita in diverse locuri de prin casa…
Buna anul tuturor, lentila bucuriei sa va fericeasca pe toti! Multam UN ANDREI, multam MARIAN!
Sa fim destepti!
Vichi, esti atat de frumoasa!
@ marian
Paulo coelho s-a speriat de criza si a devenit moralist farseur. Concluzia mea citind primele 19 pagini de pe site-ul humanitas: daca o tine tot asa, e gatat! si-a redus vocabularul la minim, nu mai tine nici macar la ciorogarla! daca ar fi vrut sa nu se dezica, trebuia sa se fi proiectat deasupra celor ce vor urma – ca un vizionar care nu a facut nimanui rau, niciodata, si nici nu a plictisit cu truisme – scrutand inapoi, inainte, lateral, sus, jos, etc, etc… regasesc in aceste 19 pagini pe care le-am citit, sfortandu-ma sa le citesc, un oarecare buletin de stiri al unei televiziuni de tara saraca dar gata sa moara patetic reinventand falusul ca totem violentat si ucis salbatic de falusul afis. Una buna, cealalta rea. Minimal si excesiv, deopotriva. Daca vroiam sa citesc politiste, citeam. Daca vroiam sa citesc etc, citeam etc-ul. Eu am vrut sa-l citesc pe coelho. Coelho insa, pentru prima oara in cariera lui de coelho, s-a hotarat sa-mi comunice in acest an ca mos craciun nu a mai vizitat bradul lui, din cauza ca el, mos craciun, NU EXISTA. Si din acest motiv MOS CRACIUN nu trebuie sa mai existe nici pentru mine. Vezi dara…m-as fi asteptat ca paulo sa-mi vorbeasca despre singuratatea lui, a creatorului coelho, care ingheata instantaneu odata ajuns pe everest, in timp ce serpasii, cunoscatori ai drumului, nu stiu ce sa-i incalzeasca mai intai, picioarele, ca de acolo urca frigul, mainile, ca de la ele asteptam minuni, inima, batanda, creierul, profitand…serpasii, simple calauze, ocrotind, ca o ninsoare fiebinte gheturile singuratatii invingatorului… actul de reanimare va fi desigur pomenit in viitorul op, ceva de genul multumirilor cu substrat, ca sa aratam nu ca ne-am fi inspirat, ci ca avem girul…. daca la viitorul volum, coelho in loc sa citeze biblic va spune „multumesc serpasilor”, il voi ierta… pana atunci, sa mai treaca insa o vreme si sa ne afle pe toti in putere si sanatosi, ca serpasi, ca ghetasi, ca ce vrem noi! Invinsul nu aste niciodata singur, el apartine turmei invinsilor, invinsul este SEPPASUL…
De asta am fost atat de incantata de textul tau, Mariane, Lentila Bucuriei. Pt ca este adevarat, scris din inima, si asta se simte. Pe mine m-a impresionat f tare, de asta am si intrat pe blogul tau , incercand in felul meu sa-ti multumesc. De asta te-am comparat cu acel Coelho ravasitor si coplesitor pe care nu il mai regasesc in aceste 19 pagini postate de humanitas… poate ma insel, voi cumpara cartea imediat ce va aparea, as vrea sa ma insel…
Multumesc pentru scrierea corecta a adresei blogului meu!
MULT SPOR, CA ASTA SEARA E LUNA NOUA PESTE NOI! SA VISAM LA BINE ATIPIND CU MINUNATA LENTILA A BUCURIEI, UITATA PE GEANA… toate bune!
dragi copii ai acestui blog, imi permit sa va semnalez ca in librarii a aparut ultimul volum al lui paulo coelho, intitulat „invingatorul este intotdeauna singur”. in cazul in care maestrul vine cu vreo concluzie pesimista, ceea ce ma indoiesc, recititi discipolul mioritic cu a lui LENTILA A BUCURIEI! marian, cat crezi ca ar costa o pereche de ochelari cu ambele lentile, ale bucuriei? raman la parerea ca dincolo de abilitatile pe care ti le urmezi cu succes, esti deja un scriitor format… vrem sa te citim!
@ vichi
interesant titlu. Ai citit cartea? cum este? Daca invingatorul este singur, invinsul cum o fi?
Cat despre cele doua lentile, pretul lor este nemasurat. Din pacate nu se pot cumpara. Ambele lentile sunt in fiecare din noi si se pot folosi gratis 🙂 pe rand sau impreuna. Acest articol lentila bucuriei a placut multor oameni. Pe adresa de email am primit extrem de multe emailuri legate de aceasta lentila. Sper ca oamenii sa o foloseasca. Pana si eu am recitit articolul. A fost unul scris din inima si am crezut fiecare cuvant. A fost scris rapid, nu am gandit nimic, doar am scris.
PS> adresa blogului tau este aceasta> http://sashaillustrations.blogspot.com/
Ca dovada a oboselii am scris la un moment dat in anteriorul rujan in loc de RUJOIU. Scuze din nou tuturor, si mai ales tie, Mariane!
DRAGI COPII AI BLOGULUI MARIAN RUJAN, VREAU SA IMI CER SCUZE PENTRU CEEA CE I-AM SCRIS LUI RAZ, acum am realizat ca RAZ i s-a adresat, SI BINE A FACUT, lui Marian RUJOIU, nu mie! Scuze de scuze, OBOSEALA SI PROBABIL, GRABA. RAZ, IARTA-MA, MARIAN, IARTA-MA!
@ Raz
multumesc de super si multumesc de multumesc, e prima apreciere asupra acestui blog al meu, as vrea insa ca pe acest blog al lui marian rujoiu sa vorbim cu marian rujoiu, nu intre noi. si sa dezbatem la nesfarsit ceea ce am expediat poate prea usor, subiectul lentilei bucuriei propus de marian. uite, azi de pilda eu am avut o bucurie concreta, de care m-am bucurat concret. si o tristete la fel de concreta care mi-ar fi putut umbri micul meu orizont daca nu mi-as fi amintit brusc de LENTILA BUCURIEI a lui MARIAN RUJOIU. Si daca nu as fi privit, aruncand temporar ochelarii mei de zi cu zi, prin ea…
Raz, daca vrei sa mi te adresezi, o poti face pe blogul meu.
lentila bucuroasa tuturor!
trecem noi si prin asta!…
Super! Multumesc!
draga marian, am un blog al meu, un blog pe care l-am inceput nu de mult dar pe care nu am vreme sa-l pun la punct. in acest blog nu intentionez sa scriu ci sa prezint ceea ce fac eu day by day, adica desenez ca angajata a unei cunoscute edituri bucurestene. ilustrez carti pentru copii, si nu numai, multe altele, eu fiind de profesie arhitecta. visul meu este sa am editura mea unde sa public carti scrise si ilustrate de mine asa cum vreau eu. la tine pe blog am participat pentru ca tare mult mi-a placut cum gandesti, cum scrii, mi-a placut ceea ce transmiti, o energie pozitiva uriasa, nu stiu daca tu realizezi asta… ei, si dupa o zi de munca de 10-12 ore in care desenez, ma destind un pic scriind. e felul in care imi iau „concediu”!!!! iti dau adresa blogului meu, chiar daca e inca in constructie, cel putin o luna de acum inainte nu voi avea vreme sa ma ocup din nou de el, e prost structurat deocamdata, arhiva e foarte jos plasata etc, etc, etc… esti primul vizitator invitat de mine! adresa este „sashaillustrations VICTORIA ARGINT” Sasha este unul dintre motanii mei, pe celalalt il cheama Tzutzu. Acesti motani sunt dotati cu simtiri aparte, ei imi „sufla” cand scriu si ma inspira cand desenez! ITI DORESC tie si familiei tale un sfarsit de saptamana dulce, dulce…
ce-i spune magarusul mamei sale in timp ce aceasta ii face masaj pe copite:
mami,
mi-e somnica
atata sunt de obosit
am avut o zi atata de grea
pe spinare
si o alta la fel, spre picioare…
impreuna cu una la fel
in stomac
de parca s-a mutat buricelul
cu burtica cu tot
in spanac
in spanacul pe care azi l-am carat
pe degeaba
mami,
imi pricepi oare graba?
mi-e somnica
daca vrei sa ma ajuti cu ceva
da-ma pe copite cu crema nivea,
de fatza…
sa uit ca maine e doar vineri
nu si
schimbarea la fata
si sa adorm imediat!
mami, ah,
nu mai pot!
ma dor copitele atata de rau
rau de tot…
bun, toti caram un pic de spanac pe degeaba in pruncie, la vremea maturitatii este cazul sa invatam sa ne protejam efortul, spre a nu ne stresa mamicile in varsta… MARIAN RUJOIU NE INVATA CUM SA NE PROTEJAM MAMELE! probabil ca saracul Marian va incerca acum sa se disculpe cum ca nu m-a platit sa-i fac reclama. Pai nu m-a platit, ca nu m-a zarit vreodata, m-a insa imbogatit prin tot ceea ce spune si ce face. Si vorba lui TUTEA, „celui care ma imbogateste ii voi ramane totdeauna dator”… iar eu ii sunt datoare lui Marian o anume schimbare de atitudine din partea mea, care s-a concretizat surprinzator de imediat in atitudinea alteritatii la care ma raportez, si asta in bine
pentru mine
multam’, mariane!
ReplyReply AllMove…Inboxbhj
@ vichi
chiar am citit… si nu stiam cum sa reactionez. Multumesc. Tu ai cumva un blog? Daca nu ai ar trebui sa-ti faci unul!
Where The Wild Things Are Trailer, dragii mei, urmariti acest trailer si asteptati cu sufletul la guritza filmuletul cu pricina, din acest film veti intelege din nou ca ceea ce va propune marian rujoiu este o „chestie di’ grande”, marian va propune jocul, aventura, indrazneala, creativitatea…. marian va ajuta sa redeveniti acei copii geniali care in fantasmele voastre ati invins monstruletii de apartament, la vremea cu pricina, si nu numai atat, ca ati invins. v-ati facut iubiti de cei invinsi, nu-i asa ca este asa? nu-i asa ca ne place sa fim iubiti? pentru asta, insa, trebuie sa iubim, la randu-ne, cu SOCOTEALA!
ASTA ne invata Marian Rujoiu. Eu una nu pot lipsi de la cursurile lui…
merita sa ma bucur in primul rand de ceea ce am merita sa ma bucur in primul rand de ceea ce am merita sa ma bucur in primul rand de ceea ce ammerita sa ma bucur in primul rand de ceea ce am…
da, da, da… VORBA TA!
Multumesc pentru raspuns. L-am asteptat! Si el, raspunsul, a venit exact in momentul in care ma asteptam cel mai putin sa soseasca, dar in care aveam cel mai mult nevoie de el… Pilda smochinului pe care te-am invitat sa o comentezi este pilda pe care TU O TRANSPUI IN FAPTE PRIN CEEA CE FACI! Citeste si vei intelege:
Pilda smochinului in transcriptie laica(vichi si motanii):
Calatorul ostenit de drum, de sete, de foame, intalneste in cale, la o rascruce, un smochin. Il zarise din departare inca, era verde si stufos smochinul, de la distanta. Calatorul slabise deja ritmul nesperantei sale, la vederea frunzisului suspendat pe tulpina pitica, dar hotarata. La capatul puterilor, sleit de drum, calatorul ii cere smochinului un fruct din miniunatul rod pe care el, smochinul, il da an de an, gratis, culegatorilor sau glodului primitor… ii cere adica o smochina ca sa-si astampere el setea si foamea.
Minunatul smochin, verde si stufos, cu burtica deformata de atatea nascari intr-ale fructului, se recuza sincer spunand:
– Calatorule, a trecut vremea rodului meu in acest an, copiii m-au mancat aproape de viu, si fericit am fost… apoi m-au mancat drumetii, mi-au rupt bratele, dar fericit am fost… si cei fara vlaga s-au infruptat din mine, imi cazuse rodul de tot in tarana, era moale si greu si copt si pufos, si ei, vlaguitii cu placa dentara, au primit, pe drept, dulceata lumii, intr-o smochina cazuta in praf… Si atunci m-am bucurat cel mai mult, atunci am fost de-a dreptul fericit!… Calatorule, ma tem ca nu mai este nicio smochina pentru tine, nici sus, nici jos…
Atunci Calatorul a blestemat smochinul sa nu mai aiba rod niciodata in viata lui de smochin pentru simplul motiv ca NU A STIUT SA VINA IN INTAMPINARE. A fost singurul blestem pe care Calatorul l-a proferat vreodata….
Revenind pe meleaguri bucurestene, tu ai venit, din punctul meu de vedere, in intampinare, ca un smochin perpetuu…
sau ca un coelho, el asta face, ne invata ca limitele apartin doar aritmeticii…
demersul tau este unul de o calitate aparte, stiu sigur, SMOGHINULE FARA ANOTIMP!
@ vichi
Frumos mai scri, ar trebui sa-ti faci un blog 🙂 Frumoasa si pilda smochinului. Cred ca ma supraapreciezi putin. Oricum mi-ar face placere sa cred ca sunt un smochin mai mic din cand in cand 🙂
SCUZE, am vrut sa scriu in anteriorul mesaj „doar ceea ce esti”, insa am scris din viteza „doar ce esti”. brrrr!!!! imi repugna prostia chiar mai mult decat rautatea……………….
pe ce adresa de mail as putea sa-ti trimit niste imagini frumoase, nu este vorba despre fotografii, despre altceva dezvolt, vreau sa te bucuri impreuna cu mine de bucuria mea, asa cum si eu m-am bucurat impreuna cu tine de bucuria ta de la grozavesti cu sorin scorpionul, da ce bine aratati voi doi impreuna, brovos, conasule, te admir din infinit de nuantate unghiulete!
p.s. ai cunostinta ce spune si vrea sa zica pilda smochinului din noul testament?
precis ai…. dezvolti subiectul?
@ vichi
frumos mesaj. Bine ai venit pe blog. In ultimele zile am fost prins cu probleme administrative, astfel ca nu am avut ragazul sa mai raspund comentariilor. Scuze intarzierea. Trimite-mi te rog pozele pe [email protected]
PS: pilda smochinului nu o stiu 🙁
PS2: dau si o bere la autografe :))
CE vreau sa-ti spun eu tie este ca tu esti acum doar ce esti, insa stiu precis ca tu vei fi un paulo coelho mioritic. Si tu stii asta! Dai o bere la autografe?
Nu te mint, ti-am ghicit!
Ghicitori ca mine nu pacalesc niciodata, pe nimeni!
Marian, cum poate cineva deveni un trainer/consilier priceput?
@ lucian
cum ajungi trainer?
Pentru a ajunge trainer certificat trebuie sa te adresezi oricarei firme sau institutii care organizeaza cursuri Formare de Formatori (Acreditate CNFPA- Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor). Preturile variaza intre 800 si 4 000 Ron
Ulterior acestui lucru ai diploma de Formator, din punct de vedere al codului muncii esti calificat pentru a practica meseria de trainer.
Dincolo de acest lucru , iti spun cinstit, daca vrei sa te angajezi la o firma aceasta nu te va angaja pentru diploma! daca ai abilitati in acest sens te va angaja si fara ea. Cu alte cuvinte acea diploma, nu reprezinta mare lucru si nu este nici o conditie. Eu am tinut traininguri cam 3 ani fara sa am aceasta diploma! Dar ca sfat… e bine sa o ai daca vrei sa faci cariera in training. Gandeste-te la agentii de vanzari. cati dintre ei au aceasta specializare,probabil nici 10 %!
Daca vrei sa ajungi trainer solutia pe care ti-o recomad este sa mergi la o firma de training pentru a te “creste”. Probabil nu vei fi renumerat, insa iti trebuie experienta.
Mult succes
La multi ani Marian!Mi-a placut articolul tau.Profund ca intodeauna.
🙂 multumesc frumos si pentru feedback si pentru urari. Ma bucur ca ti-a placut articolul.
Astazi am descoperit ceea ce ai scris tu. Am citit dimineata si abia am asteptat sa ajung din nou acasa pt a citi din nou. Trec printr-o perioada mai grea si sunt mai mereu bosumflata. Insa mi-am propus ca in fiecare zi sa citesc ceva scris de tine pt ca astazi, dupa lectura de dimineata, am vazut altfel viata. Multumesc.
Am recomandat site-ul tau colegelor mele si sper sa le faca bine.
@ alina
multumesc mult pentru comentariu. Ma bucur ca a avut un mic efect ceea ce am scris, pacat ca nu am timp sa postez un articol serios in fiecare zi. Te astept cu placere pe blog in continuare.
e un articol frumos. mie cind imi merge rau, ca sa-mi ridic putin moralul ma incurajez. Imi spun ca sint mizilicuri comparate cu soarta altora: fara adapost, in plin razboi, fara picioare, etc… asa ca depinde din ce unghi privesti.. atunci ma linistesc si ii multumesc lui Dumnezeu ca are grija de mine! Oamenii tind sa se plinga prea mult in viata. Cind ii intreb pe unii „ce faci?” mi se povesteste intreaga istorie.. cum ca s-a certat cu X, ca Y nu a sunat, probleme peste probleme.. .imi vine s-o iau la fuga. Fiecare are probleme, daca n-ai probleme ce farmec ar mai avea viata? Dar evit sa ma mai pling. In Germania, Anglia, Franta, etc. cind intrebi „ce faci?” ti se raspunde „oh bine, foarte bine, merci. Si tu?” Si asta INDIFERENT de orice problema in spate… e alta cultura.
@ elena
intradevar asa este este o diferenţă de mentalitate. Romanii se plang atat de mult incat resusesc la un moment dat performanta chiar sa faca rau.
Multumesc Marian. Ca sa facem o mancare avem nevoie de mai multe ingrediente si nu ma refer aici si cantitati, pentru ca fiecare o face dupa bunul plac si gustul produsului finit este diferit, in functie de cantitati. Revenind la subiectul abordat de tine, BUCURIA, este si ea un ingredient. Viata nu este o mancare insa o savuram in fiecare zi si gustul este in functie de cantitate, cantitatea de bucurie o dozam noi, oamenii si lentila de bucurie poate accentua gustul.
O zi buna si la cat mai multe articole.
@mihai
foarte buna metafora 🙂 si bine ai venit pe blogul meu!
De ce nu ne putem compara cu cei carora le merge mai bine decit noua ? A te bucura de cursul firesc al vietii inseamna ca esti undeva la primul nivel al piramidei lui Maslow.
Buns Marian,
Am citit acest articol din intamplare….si ma bucur.In ultima vreme intradevar vedeam numai lucrurile negative care mi se intamplau si mi s-au parut ” al naibi ” de multe.Am ajuns sa fiu mai tot timplul trista si rautagioasa in acelasi timp (eram geloasa pe buna dispozitie a altora – nu gaseam motive de a fi si eu la fel).Citind acet articol am analizat mai atent comportamentul meu si am constatat ca singura i-mi faceam rau si-i indepartam pe cei din jur.Acum sunt un om mai bun.Multumesc
@ florin @
multumesc 🙂
@ laura
ma bucur sincer 🙂
Merita sa ma bucur ca am citit articolul asta. Multumesc, ma simt mai bine. Am si citit in timp ce ascultam Katie Melua si a mers perfect.
buna de dimineata, Marian,
eu ma bucur ca te-am citit. gandurile tale mi-au facut bine. iti multumesc.